O sa ramai prost! Boschetarul care pisa scarile a fost premiant la cresa!

Fata care a fost violată în grup de cinci vatmani luase premiul III l-a Olimpiada de Religie.

La doar 14 ani, Geluțu și-a ucis sora. Băiatul luase premiul II cu coroniță.

Incredibil! A murit la doua două luni după ce luase bacul cu 7.8.

Exagerez ca să subliniez, că altfel nu mă fac suficient de clară. Cam ce amestec are situația școlară a unui om cu faptele sale viitoare? Cu faptul că omoară, dă în cap, iese la produs sau dimpotrivă, moare călcat de tren sau de boli ale căror nume mi-e și teamă să le rostesc?

Cam cât de relevantă e media la bac, premiul din clasa a VII-a sau nota la simularea la română, unde a picat, șoc-șoc-șoc, Baltagul, cu faptul că un om a pățit ceva nașpa?

N-aș monologa așa de nebună, dacă nu m-aș fi săturat de metehnele unora dintre ziariști de a construi o știre care evocă un episod nefericit (de regulă, moartea, arestarea, traficul uman, dependența de droguri etc), însă în loc să se concentreze pe întâmplarea respectivă în sine, îi mănâncă rău de ce scor a scos persoana la proba de română scris.

Nu vorbesc aici despre Click, Cancan și Libertatea, de la care oricum nu mă aștept de la prea multă iscusință și bun-simț, în general, ci de ziare cu pretenții de „quality”.

Unul dintre exemplele recente care m-au făcut să mă enervez așa este următorul:

  • studenta din anul I de la Jurnalism ucisă pe trecerea de pietoni în prima ei zi de facultate  – Adevărul spunea următoarele:
           O studentă la Jurnalism a fost ucisă pe trecerea de pietoni chiar în prima zi de facultate. Şoferul era băut. Tânăra luase Bacul cu 9,23

Puteți găsi și voi articolul aici.

Așadar, a murit un om. Tânăr, la început de drum. Cu vise, planuri, ambiții. În prima zi de facultate. Probabil, cu niște părinți mândri să-și vadă fata om mare. Rupți mai apoi în două de vestea că fiica lor nu mai este, din cauza unui cretin infect.
Ce înțeleg ziariștii din asta? A murit o fată. Luase bacul cu 9.23. Wow, exista oameni care iau bacul? Wow, oamenii cu bacul luat cu 9.23 sunt muritori.

Oare dacă murea o fată care luase bacul cu 5 sau nu îl luase deloc (că se poartă), era tragedia mai mică? Era mai puțin dramatic că a murit la 19 ani? Avea părinți mai puțin distruși de moartea copilului?

Fiecare om înseamnă ceva în lumea lui. Are niște oameni care i-ar simți lipsa. Indiferent că are patru clase sau două mastere și un doctorat. Sigur, competențele școlare și profesionale contează. Contează în alte contexte  – în societate, în raporturile profesionale, în relațiile umane poate. Dar nu când vine vorba de viață, moarte.

La ce ne raportăm?

Perfiditatea unei astfel de abordări, de a judeca viața, întâmplările nefericite și chiar moartea unui om în funcție de prestația de la școală este, am spus, derizorie. Eu aș zice chiar tâmpită.

Mai este o problemă însă. La ce ne raportăm? Am observat un fetiș profund, acela de a investiga nota de la bac.

De când elevii nu mai sunt în stare sa ia un examen banal, pe care nu ai cum să nu-l promovezi dacă ai creier, chiorul e împărat în țara orbilor. Absolvenții cu 7 sunt supraviețuitori, cei cu 8 sunt elevi silitori, ăia cu 9 sunt genii proaspăt confirmate, iar pe-ăia cu 10 îi premiază premierul plagiator cu bani, în onorurile națiunii.

În tot acest timp, un grup de ziariste se umple de emoție și admirație în fața listei cu promovați.

Într-o țară unde mai mult de jumătate dintre elevii de liceu nu sunt în stare să ia nota minimă la niște cunoștințe de bază, DE BAZĂ, în care dacă pui mâna pe o carte din proprie inițiativă ești un tocilar coclit fără viață socială și în principiu, nesatisfăcut sexual (înțelegeți voi ce licență poetică am vrut să evit), în care al’de Goe nu știu unde-i Ucraina pe hartă, a lua bacul e o mare realizare.

Am observant un trend în creștere și în ce privește prestațiile depuse în gimnaziu. Premianții din clasea a șasea C vor ajunge vedete peste ani.

Contează olimpiadele locale. Alea de croșetat sincron. Liga a șaptea de șotron.

Cam așa se cerne valoarea, în termenii unei anumite părți a presei, tot mai numeroasă.

P.S. Să vă zic niște secrete: Am luat premiul I 10 ani din toți ăia 12, am terminat cu 10 pe linie vreo 4 ani din școală, plus vreo două semestre din facultate, am fost „olimpică” la educație tehnologică (ha.ha), educație civică (ha.ha.ha), română și psihologie. Șoc, șoc.
Am luat (și eu) bacul cu 9,23. FĂRĂ COPIUȚE! Șoc, șoc.

Am fost fata care s-a întâlnit a treia pe stradă cu vecina șefei de promoție din liceu!

Presimt că o să fiu mare vedetă când voi muri.

Reclame

4 gânduri despre &8222;O sa ramai prost! Boschetarul care pisa scarile a fost premiant la cresa!&8221;

  1. …de telenovelă, da! dacă asta vrea și cere poporul, asta i se va da! clientul (cititorul/telespectatorul) nostru, stăpânul nostru! ai atins și pus un dureros punct pe i, dar asta e lumea în care trăim, una în care ești linșat(ă) psihic de unii care se miră că ”păgâni” precum iranienii linșează fizic. deci, ai grijă cum treci strada! (la naiba, ce aiurea sună!!)

    • eu nu cred ca poporul vrea intotdeauna telenovele.vrea telenovele pentru ca nu a vazut altceva decat telenovele. oamenii se mai si cizeleaza, daca au ochi, urechi, bun-simt si curiozitate
      si oricum, deviza „asta cere, asta dam” e destul de paguboasa, desi satisface perfect modelul economic al unei institutii media.

Dă-ți cu părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s